CCR aprobă majorarea taxelor din 2026. În așteptarea deciziei privind pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat constituțională legea care prevede creșterea taxelor și impozitelor începând cu anul 2026. Sesizarea depusă de AUR a fost respinsă, ceea ce permite ca proiectul să meargă spre promulgare la președintele României, Nicușor Dan.

În paralel, CCR analizează miercuri și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la legea privind reforma pensiilor magistraților, inițiată de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Taxe și impozite care intră în vigoare din 2026

Legea validată de CCR aduce modificări majore în sistemul fiscal. Printre principalele măsuri:

• +70% creștere la impozitul pe proprietate – aplicat locuințelor și terenurilor
• Taxă de 25 lei pentru fiecare colet sub 150 de euro din afara UE
• Impozit pe dividende: 10–16%
• Impozit pe tranzacțiile cu criptomonede: 10–16%
• Taxă de 16% pe dobânda depozitelor bancare ce depășesc pragul de 100.000 euro (nu se taxează depozitul, ci dobânda)
• Capital minim pentru SRL: 500 lei
• Menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri peste 50 milioane euro
• Firmele fără cont bancar sau fără situații financiare depuse în 5 luni devin inactive
• Noile firme vor fi obligate să-și deschidă cont bancar în maximum 60 de zile

Ce urmează pentru pensiile magistraților

CCR urmează să decidă dacă legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională. Proiectul prevede:

• pensie plafonată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate
• creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, treptat, până în anul 2040
• creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani

Dacă legea va fi aplicată, pensia medie a unui magistrat ar scădea de la aproximativ 5.000 euro/lună la 3.500 euro/lună.

Miza politică și riscul pierderii fondurilor europene

În cazul în care CCR respinge din nou legea, PSD ar urma să pună presiune politică pe premierul Ilie Bolojan pentru asumarea răspunderii. Mai mult, România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR, dacă reforma pensiilor de serviciu nu este implementată.