România a depășit un prag important în ceea ce privește datoria publică. Datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, situație care activează prevederi suplimentare din Legea responsabilității fiscal-bugetare.
Ministerul Finanțelor a informat Guvernul asupra consecințelor depășirii nivelului de 60% și a limitelor care trebuie respectate în privința unor noi cheltuieli bugetare. Printre acestea se numără restricțiile privind creșterea cheltuielilor totale cu personalul și asistența socială.
Ce se întâmplă după ce datoria publică a depășit 60% din PIB
Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului situația după publicarea, pe 21 iulie 2026, a celor mai recente date Eurostat.
Conform metodologiei utilizate la nivelul Uniunii Europene, datoria publică a României reprezenta 60,1% din PIB la finalul primelor trei luni ale anului.
Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mai multe praguri de intervenție în funcție de evoluția datoriei: 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.
Odată cu depășirea ultimului prag, sunt menținute măsurile prevăzute pentru nivelurile anterioare și se aplică reguli suplimentare pentru limitarea cheltuielilor.
Pot fi majorate salariile și pensiile după depășirea pragului?
Una dintre cele mai importante consecințe privește posibilitatea Guvernului de a adopta noi măsuri care generează cheltuieli permanente.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că, atât timp cât datoria se menține peste 60% din PIB, Executivul nu poate aproba măsuri care conduc la creșterea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.
„România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a explicat Alexandru Nazare.
Important de precizat este că această regulă vizează anvelopa totală a cheltuielilor, astfel că depășirea pragului nu trebuie interpretată automat ca o reducere individuală a tuturor salariilor sau pensiilor.
Noua Lege a salarizării trebuie adaptată situației bugetare
Depășirea pragului de 60% apare într-un moment în care autoritățile lucrează la noua Lege a salarizării.
Potrivit ministrului Finanțelor, orice măsură care presupune un impact asupra bugetului trebuie analizată în limitele stabilite prin strategia fiscal-bugetară.
Acest lucru presupune evaluarea atât a costurilor imediate, cât și a efectelor pe termen mediu.
„În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a precizat Nazare.
Eventualele modificări sau redistribuiri între diferite categorii de cheltuieli trebuie, prin urmare, realizate fără să genereze presiuni suplimentare asupra deficitului și datoriei publice.
România este în procedură de deficit excesiv din 2020
Situația datoriei publice este strâns legată și de deficitele bugetare acumulate în ultimii ani.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, iar Ministerul Finanțelor arată că datoria a crescut gradual atât pentru finanțarea deficitelor, cât și pentru refinanțarea obligațiilor ajunse la scadență.
Depășirea pragului de 60% obligă autoritățile să continue măsurile destinate reducerii ponderii datoriei în PIB și să limiteze adoptarea unor noi angajamente permanente de cheltuieli.
Ce prevede legea când datoria trece de 60%
Legea responsabilității fiscal-bugetare instituie un mecanism gradual pentru situațiile în care datoria publică ajunge la niveluri ridicate.
După depășirea pragului de 60%, Guvernul trebuie să mențină măsurile aferente pragurilor anterioare, inclusiv programul destinat reducerii ponderii datoriei în PIB.
În același timp, cât timp nivelul datoriei rămâne peste acest prag, Executivul este constrâns în adoptarea măsurilor care ar crește cheltuielile totale cu personalul și asistența socială.
Măsurile prevăzute de cadrul legal trebuie puse în aplicare printr-un act normativ cu putere de lege cel târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului. În situația actuală, termenul se încadrează în semestrul al doilea al anului 2026.
Ce urmează pentru bugetul României
Ministerul Finanțelor amintește că autoritățile au adoptat deja, pe parcursul anului 2025, mai multe măsuri pentru consolidarea fiscală și îmbunătățirea disciplinei bugetare.
Noua situație privind datoria publică pune însă o presiune suplimentară asupra Guvernului. Orice inițiativă care presupune cheltuieli permanente va trebui analizată inclusiv din perspectiva deficitului, a datoriei și a resurselor disponibile.
Depășirea nivelului de 60% din PIB al datoriei publice nu înseamnă automat că salariile și pensiile existente sunt tăiate. Înseamnă însă că posibilitatea Guvernului de a adopta noi măsuri care cresc anvelopa totală a cheltuielilor de personal și de asistență socială este puternic limitată atât timp cât datoria rămâne peste acest prag.

