Ilie Bolojan vrea pensionare la 65 de ani și tăierea portițelor sociale: „Munca trebuie să fie regula, nu excepția”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o schimbare de fond în modul în care statul român va aborda politicile sociale, plecând de la un principiu pe care îl consideră esențial: munca trebuie să redevină norma, nu alternativa. Într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu, șeful Guvernului a vorbit despre intenția de a elimina pensionările anticipate și de a aduce vârsta reală de retragere din activitate cât mai aproape de pragul standard de 65 de ani.

„Nu e normal să te pensionezi la 48–50 de ani”

Ilie Bolojan a atras atenția asupra unei contradicții majore cu care se confruntă România: deficit acut de forță de muncă, în paralel cu existența unor mecanisme sociale care permit ieșirea timpurie din activitate sau evitarea muncii.

„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem pensionările cât mai aproape de vârsta de 65 de ani, astfel încât să avem mai mulți oameni activi în economia reală”, a declarat premierul.

Acesta a criticat situațiile în care persoane aflate la apogeul maturității profesionale se retrag din câmpul muncii mult prea devreme, subliniind că societatea pierde experiență și competență exact în momentul în care acestea ar fi cele mai valoroase.

„Când oamenii ar putea întoarce comunității ceea ce au acumulat în 20–25 de ani de muncă, ei pleacă în pensie la vârful maturității profesionale”, a explicat Bolojan.

Ajutoare sociale vs. lipsa de personal

Premierul a legat problema pensionărilor anticipate de realitățile pieței muncii, unde angajatorii reclamă lipsa personalului în aproape toate domeniile. În acest context, Bolojan consideră inacceptabil ca statul să plătească ajutoare de șomaj pe perioade lungi, în timp ce există locuri de muncă disponibile la distanțe rezonabile de domiciliul beneficiarilor.

„Nu e normal ca la 30–40 de kilometri de un mare oraș, unde se poate face naveta, să plătim ajutoare de șomaj timp de șase luni sau un an”, a spus șeful Guvernului.

Mesajul transmis de Executiv este unul clar: sprijinul social trebuie să fie temporar, nu o formă de trai permanent.

„Trebuie să descurajăm nemunca și să premiem munca. Avem nevoie de o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală și să sancționeze fuga de muncă”, a subliniat Bolojan.

Aproape un milion de indemnizații de handicap, sub semnul întrebării

Un capitol sensibil abordat de premier a fost cel al indemnizațiilor de handicap. Potrivit datelor prezentate, în România există în prezent peste 950.000 de beneficiari, o cifră pe care Ilie Bolojan o consideră alarmantă.

„Aproape un milion de români beneficiază de indemnizație de handicap. Este mult, iar în anumite comunități cifrele ies din orice statistică”, a afirmat premierul.

Fără a lansa acuzații directe, acesta a sugerat că sistemul permite abuzuri și că persoane apte de muncă reușesc să evite activitatea economică prin mecanisme discutabile. Reforma dorită nu ar viza reducerea sprijinului pentru cei cu dizabilități reale, ci o direcționare corectă a fondurilor.

„În loc să ajungă la cei care au cu adevărat probleme grave de sănătate, resursele sunt disipate”, a spus Bolojan.

Concediile medicale, o altă zonă cu „anomalii”

Premierul a atras atenția și asupra numărului foarte mare de concedii medicale, care generează costuri semnificative pentru bugetul de stat. Potrivit acestuia, România a plătit anul trecut aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale, iar distribuția acestora ridică semne de întrebare.

„Când vezi o explozie de concedii medicale între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, e clar că ceva nu e în regulă”, a afirmat Ilie Bolojan.

Acesta a invocat exemple cunoscute din trecut, precum îmbolnăvirile „în masă”, pentru a ilustra tipare care sugerează abuzuri.

Reforma statului social, o necesitate

Eliminarea pensionărilor anticipate, revizuirea indemnizațiilor de handicap și controlul concediilor medicale fac parte dintr-o viziune mai amplă de reformare a statului social. Obiectivul declarat al Guvernului este reducerea presiunii asupra bugetului și direcționarea resurselor către cei care au cu adevărat nevoie de sprijin.

În contextul îmbătrânirii populației și al migrației forței de muncă, Ilie Bolojan consideră că menținerea oamenilor activi cât mai mult timp în câmpul muncii este o necesitate economică.

Declarațiile premierului deschid o dezbatere amplă și sensibilă, cu impact direct asupra milioane de români. Până la apariția unor proiecte legislative concrete, mesajul Executivului rămâne ferm: munca trebuie să stea în centrul sistemului, iar ajutorul social să fie o plasă de siguranță, nu un substitut al activității profesionale.