Premierul Ilie Bolojan a anunțat, pe 10 octombrie 2025, o amplă reformă administrativă care vizează reducerea cheltuielilor publice și restructurarea aparatului local. Potrivit documentului prezentat public, peste 13.000 de posturi vor fi eliminate din administrația locală la nivel național.
Reforma administrației locale: motivele deciziei
Guvernul susține că măsura este necesară pentru a controla cheltuielile de personal, care au ajuns la un nivel considerat nesustenabil. Premierul Ilie Bolojan a explicat că doar în primele șase luni ale anului s-au înregistrat cheltuieli de peste 7 miliarde de lei pentru salariile din administrația publică locală.
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni. Dacă nu controlăm costurile de personal, riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe salarii și să ne întoarcem anul viitor în aceeași situație. Este absolut necesară această reformă”, a declarat premierul.
Reforma are ca scop diminuarea presiunii pe bugetele locale și pe cel de stat, precum și eficientizarea serviciilor oferite cetățenilor.
Cifrele-cheie ale reformei
Analiza Guvernului a vizat 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Concluzia: jumătate dintre ele ar depăși plafonul de personal dacă s-ar aplica o reducere de 40% în organigramă.
În prezent, în administrațiile locale există 126.862 de posturi ocupate, iar 13.098 urmează să fie eliminate, reprezentând aproximativ 10% din total.
Guvernul explică faptul că multe primării nu reușesc să-și acopere din venituri proprii cheltuielile curente, inclusiv salariile, fiind dependente de subvenții de la bugetul de stat.
Județele cele mai afectate de tăieri
Reforma vizează toate județele, dar impactul diferă de la o regiune la alta. Potrivit listei publicate:
- Prahova – 724 de posturi vizate (≈15%) în 68 de localități;
- București – 709 posturi (≈8%) în patru unități;
- Argeș – 649 de posturi (≈16%);
- Suceava – 627 de posturi (≈13%);
- Mureș – 513 de posturi (≈13%);
- Galați – 522 de posturi (≈17%), unde 92% dintre UAT-uri vor fi afectate.
În Sălaj și Vrancea, aproape toate primăriile vor trebui să reducă din personal (90% și respectiv 84% din localități).
La polul opus se află Bihor, unde impactul este minim: doar 53 de posturi vizate (≈2%) și reduceri în 16% dintre localități.
Ce urmează pentru administrațiile locale
Fiecare unitate administrativ-teritorială inclusă pe listă va trebui să își reevalueze organigrama, să decidă posturile ce pot fi comasate sau eliminate și să coreleze cheltuielile de personal cu veniturile proprii.
Pentru angajații afectați, există mai multe posibilități, în funcție de situația fiecărei primării:
- redistribuire către alte instituții publice;
- programe de recalificare profesională;
- încetarea contractelor de muncă, conform legislației în vigoare.
Executivul a transmis că procesul de reorganizare se va face treptat, pentru a evita blocaje în activitatea administrațiilor locale.
O reformă cu impact major asupra administrației
Guvernul susține că măsura nu urmărește doar reducerea cheltuielilor, ci și o reformă structurală a modului în care funcționează administrațiile locale, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor comunităților.
Deși sindicatele din administrație au avertizat asupra riscurilor sociale și economice ale unei astfel de măsuri, Executivul consideră că eficientizarea aparatului bugetar este o condiție esențială pentru echilibrarea finanțelor publice.
🔹 Concluzie
Reforma anunțată de premierul Ilie Bolojan marchează una dintre cele mai ample restructurări din administrația locală din ultimii ani. Cu peste 13.000 de posturi desființate, obiectivul declarat al Guvernului este reducerea cheltuielilor de personal și creșterea eficienței serviciilor publice.
Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile locale procesul de implementare și care va fi impactul real asupra angajaților și asupra cetățenilor.
Discussion about this post