În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 24 noiembrie, după ce serviciile de informații au susținut că ar fi existat o campanie coordonată pe TikTok, atribuită Rusiei, în sprijinul candidatului independent Călin Georgescu.
Decizia a venit între cele două tururi de scrutin, în contextul în care Georgescu obținuse un rezultat surprinzător și urma să o înfrunte în turul doi pe candidata centristă Elena Lasconi. Ulterior, alegerile au fost reprogramate pentru mai 2025.
Ce susțin documentele interne ale TikTok
Potrivit unor documente transmise de TikTok Comisiei Europene, platforma a precizat că nu a identificat dovezi care să confirme existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei lui Călin Georgescu — una dintre acuzațiile centrale vehiculate în spațiul public.
TikTok a mai transmis că, în perioada alegerilor, a detectat trei operațiuni coordonate de influențare (CIO), însă:
- niciuna nu ar fi provenit din Rusia;
- doar una ar fi vizat promovarea lui Georgescu;
- aceasta ar fi operat din România și ar fi avut sub 2.000 de urmăritori.
Platforma a informat autoritățile române și Comisia Europeană că nu deține dovezi care să susțină ipoteza unei intervenții coordonate din partea Federației Ruse.
Investigația Comisiei Europene
În baza Digital Services Act (DSA) și a Codului privind dezinformarea, Comisia Europeană a inițiat o investigație privind practicile de moderare ale TikTok în context electoral.
Înainte și după scrutin, Comisia a activat mecanisme precum „sistemul de răspuns rapid”, care permite unor organizații acreditate (fact-checkeri sau semnalatori de încredere) să transmită solicitări prioritare de eliminare a conținutului.
Conform documentelor citate, TikTok a transmis Comisiei că este „reticent” față de unele solicitări informale de eliminare a conținutului venite din partea autorităților române, invocând riscul eliminării nejustificate a discursului politic legal.
Solicitări de eliminare a conținutului
Documentele ar indica faptul că, înainte de anularea alegerilor, autorități române ar fi transmis solicitări de eliminare a unor materiale politice, inclusiv conținut critic la adresa unor partide.
După primul tur, ar fi existat cereri mai extinse, inclusiv solicitări privind eliminarea materialelor care îl menționau pe Călin Georgescu. TikTok ar fi refuzat eliminarea unor postări private, invocând libertatea de exprimare.
De asemenea, mai multe ONG-uri acreditate în cadrul mecanismelor europene ar fi transmis sute de semnalări privind conținut politic, o parte dintre acestea fiind eliminate sau restricționate geografic pentru încălcarea regulilor platformei.
Evoluții ulterioare
La finalul lunii decembrie 2024, unele relatări din presă, citând date ale autorităților fiscale, au indicat că presupusa campanie online ar fi fost finanțată de un alt partid politic românesc, nu de actori externi. Aceste informații au fost menționate în spațiul public, însă nu au dus la revenirea asupra deciziei de anulare a alegerilor.
În mai 2025 au avut loc alegeri reprogramate, iar candidatul susținut de partidele mainstream a câștigat scrutinul.
Între timp, autoritatea electorală română i-a interzis lui Călin Georgescu să participe la scrutinul repetat, decizie care a generat noi controverse și dezbateri publice.
Un subiect care rămâne disputat
Cazul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 rămâne unul dintre cele mai controversate episoade politice recente din România. Pe de o parte, autoritățile au invocat protejarea integrității procesului electoral. Pe de altă parte, documentele interne ale platformei TikTok și relatările ulterioare au pus sub semnul întrebării existența unei operațiuni coordonate de influență externă.
Investigațiile și dezbaterile privind rolul platformelor digitale, moderarea conținutului politic și limitele intervenției instituționale în perioade electorale continuă atât la nivel național, cât și european.
Discussion about this post