Camera Deputaților a adoptat acordul de împrumut SAFE, prin care România ar urma să beneficieze de o finanțare de 16,68 miliarde de euro. Proiectul a generat dispute puternice între partidele parlamentare, susținătorii invocând condițiile avantajoase de finanțare, în timp ce formațiunile care s-au opus au avertizat asupra creșterii datoriei publice și a obligațiilor pe termen lung.
Proiectul a fost adoptat cu 198 de voturi „pentru”, 58 „împotrivă” și 14 abțineri, iar un deputat nu și-a exprimat opțiunea. După votul din Camera Deputaților, documentul urmează să ajungă la Senat, în calitate de for decizional.
PSD, PNL și USR au susținut acordul SAFE
În timpul dezbaterilor parlamentare s-au conturat două tabere. PSD, PNL și USR au susținut proiectul, argumentând că mecanismul SAFE îi permite României să obțină resurse importante pentru apărare și infrastructură în condiții financiare mai bune decât cele disponibile prin împrumuturile obișnuite de pe piețele internaționale.
Deputatul PSD Mihai Fifor a exprimat sprijinul social-democraților pentru proiect.
De cealaltă parte, AUR și SOS România s-au pronunțat împotriva acordului, criticând atât dimensiunea împrumutului, cât și informațiile pe care parlamentarii le-ar fi avut la dispoziție înaintea votului.
Reprezentanții SOS România au susținut că sprijinul european ar trebui să vină mai degrabă prin granturi decât prin noi împrumuturi rambursabile.
„Efortul trebuie să fie comun. UE trebuie să ne ajute prin aceste granturi și nu prin împrumuturi rambursabile cu nu știu ce dobânzi, la care generațiile viitoare nu vor putea face față. Nu cunoaștem conținutul acestui acord”, au susținut reprezentanții formațiunii.
La rândul său, deputatul AUR Cornel Popovici a criticat asumarea unei datorii atât de mari.
„Un Parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut după PNRR”, a declarat acesta.
Unde ar urma să ajungă cele 16,68 miliarde de euro
Finanțarea SAFE ar urma să fie direcționată în principal către apărare și infrastructură de transport, două domenii considerate strategice în actualul context regional.
Din suma totală de 16,68 miliarde de euro, aproximativ:
- 12,48 miliarde de euro ar urma să fie utilizate pentru înzestrarea Armatei și dezvoltarea infrastructurii asociate sectorului de apărare;
- 4,2 miliarde de euro ar urma să fie direcționate către infrastructura rutieră de interes național, inclusiv autostrăzi, drumuri expres și variante ocolitoare.
Acordul a fost semnat, din partea României, de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Dobândă de 3,25% și rambursare pe termen lung
Unul dintre principalele argumente prezentate în favoarea acordului îl reprezintă costul finanțării.
Conform datelor prezentate odată cu proiectul, împrumutul ar avea o dobândă fixă de 3,25%, în timp ce finanțarea României prin euroobligațiuni pe piața internațională ar presupune costuri semnificativ mai mari, fiind indicată o rată de aproximativ 6,75%.
O altă caracteristică importantă este perioada foarte lungă de rambursare. Tranșele ar urma să aibă o maturitate de până la 45 de ani, iar rambursarea capitalului ar începe din 2035.
Susținătorii proiectului consideră că această structură permite realizarea unor investiții majore fără o presiune imediată similară asupra bugetului. Criticii atrag însă atenția că obligațiile financiare vor fi transferate pe o perioadă de mai multe decenii.
Aviz negativ din partea Consiliului Legislativ
Unul dintre aspectele controversate ale proiectului îl reprezintă avizul negativ emis de Consiliul Legislativ.
Instituția a formulat obiecții cu privire la procedura aleasă pentru adoptarea acordului, apreciind că modalitatea utilizată ridică probleme de constituționalitate.
Acest element a fost invocat și în timpul disputelor politice din Parlament, opoziția solicitând mai multă transparență și o analiză aprofundată înaintea asumării împrumutului.
Ministerul Finanțelor va administra rambursarea datoriei
Actul normativ stabilește și modul în care vor fi suportate obligațiile financiare generate de împrumut.
Ministerul Finanțelor va gestiona rambursarea capitalului, dobânzile, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate creditului, în conformitate cu legislația privind datoria publică.
Costurile de finanțare vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, în timp ce cheltuielile administrative și cele aferente gestionării împrumutului vor fi acoperite prin capitolele bugetare stabilite în actul normativ.
După votul din Camera Deputaților, proiectul intră în următoarea etapă parlamentară. Senatul are rolul de for decizional, astfel că votul senatorilor va fi cel care va decide forma finală a legii privind acordul de împrumut SAFE.

