Visul de a avea propria locuință devine tot mai greu de realizat pentru mulți români. În ultimii cinci ani, prețurile apartamentelor noi aproape s-au dublat, iar locuințele vechi au urmat aceeași tendință. Nici construirea unei case în regie proprie nu mai reprezintă neapărat o variantă mai ieftină, în condițiile în care materialele continuă să se scumpească.

Datele Eurostat arată că, într-un deceniu, costurile pentru construirea unei locuințe în România au crescut cu peste 130%. Țara noastră se situează astfel pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul scumpirilor, după Bulgaria și Ungaria.

Materialele de construcții s-au scumpit puternic

Cimentul, fierul-beton, polistirenul, BCA-ul sau cărămida costă astăzi considerabil mai mult decât în urmă cu zece ani. Pentru anumite produse, prețurile au ajuns chiar să se tripleze.

Specialiștii spun că anul 2026 este unul atipic, deoarece modificările de preț nu se mai produc doar de la un an la altul, ci chiar de la o lună la alta.

„Unele materiale au avut un preţ crescut cu 100% chiar”, a explicat arhitecta Diana Badicu.

Un moment important în declanșarea valului de scumpiri a fost anul 2020. Criza sanitară a perturbat lanțurile internaționale de aprovizionare și a provocat probleme serioase în privința stocurilor.

„Caruselul de majorări a început în 2020, odată cu criza sanitară şi a fost influenţat în principal de întreruperea lanţurilor de aprovizionare logistică”, a explicat Roxana Ghioca, directorul general al unei fabrici de polistiren.

România ar importa 70% din materialele necesare construirii unui bloc

Dependența de importuri este un alt factor care pune presiune asupra prețurilor. Potrivit specialiștilor citați, aproximativ 70% dintre materialele necesare construirii unui bloc provin din import.

România mai produce ciment, BCA, cărămidă și polistiren, însă chiar și în cazul produselor fabricate local există materii prime aduse din străinătate.

Un exemplu este polistirenul. Costurile sale de producție ar fi crescut cu aproximativ 50-60% în ultimii șase ani, iar un metru pătrat poate ajunge la aproximativ 86 de lei.

Producția internă reușește însă să acopere necesarul României. Potrivit reprezentanților industriei, dacă produsul finit ar trebui importat, prețul ar putea fi și mai ridicat.

Conflictele internaționale ajung rapid în prețurile din România

Industria construcțiilor este puternic dependentă de energie, combustibili, transport și materii prime. Din acest motiv, conflictele și tensiunile internaționale pot avea efecte rapide asupra costurilor locale.

„Suntem influenţaţi major de ce se întâmplă la graniţa cu România. Suntem influenţaţi masiv de ceea ce se întâmplă în Golf. De fiecare dată când undeva în lume există un conflict, a doua, a treia, a patra zi în România vine o creştere de preţ pe zona noastră de activitate”, a declarat Roxana Ghioca.

Costurile energiei reprezintă una dintre cele mai importante componente ale prețului final, în special pentru materialele a căror producție presupune un consum energetic ridicat.

Cât costă acum cimentul, BCA-ul și fierul-beton

Diferențele față de prețurile de acum un deceniu sunt importante.

Un sac de ciment poate ajunge la aproximativ 38 de lei, de aproape trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. Un kilogram de fier-beton se apropie de 5 lei, în timp ce metrul cub de BCA, care costa aproximativ 125 de lei, poate ajunge acum la 320-420 de lei.

Cărămida poate costa până la aproximativ 6,50 lei bucata, iar vata bazaltică ajunge la circa 42 de lei pe metrul pătrat, potrivit estimărilor prezentate de specialiștii din domeniu.

Noile standarde pentru locuințe au majorat costurile

Scumpirea materialelor nu este însă singura explicație. Clădirile construite astăzi trebuie să respecte standarde mai exigente privind rezistența la cutremur, eficiența energetică, protecția împotriva incendiilor și reducerea emisiilor.

Spre exemplu, în numeroase proiecte sunt utilizate straturi mai groase de termoizolație, vată minerală bazaltică, tâmplărie cu geam tripan și cantități mai mari de beton și fier-beton.

Standardele nZEB privind performanța energetică presupun, la rândul lor, investiții suplimentare în soluții de termoizolare și sisteme eficiente energetic.

În funcție de proiect, pot apărea costuri pentru panouri fotovoltaice, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură și alte echipamente destinate reducerii consumului.

„Aceste elemente duc la un cost între 20 şi 25 la sută mai mare decât costurile pe care le-ar putea avea o clădire”, a explicat inginerul constructor Vlad Răpișcă.

Cât costă să construiești un metru pătrat în 2026

Creșterea poate fi observată și în costul efectiv al construcției.

În 2015, ridicarea unui imobil era estimată la aproximativ 650-700 de euro pe metrul pătrat. După introducerea unor cerințe seismice mai stricte, costul ar fi urcat spre 730 de euro.

Ulterior, implementarea standardelor de eficiență energetică a împins costurile și mai sus. În 2020, acestea se apropiau de aproximativ 800 de euro pe metrul pătrat.

În prezent, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții industriei, construirea unui imobil nou cu respectarea tuturor standardelor poate ajunge la cel puțin 850 de euro pe metrul pătrat.

Astfel, un proiect de aproximativ 5.000 de metri pătrați, care în urmă cu zece ani putea costa aproximativ 3,4 milioane de euro, ar necesita acum cu aproape un milion de euro mai mult.

Constructorii se așteaptă la noi scumpiri

Perspectivele pentru următoarele luni nu sunt neapărat favorabile celor care vor să construiască sau să cumpere o locuință.

Reprezentanții industriei avertizează că prețurile materialelor ar putea continua să crească, în special dacă energia, petrolul, transporturile și costurile asociate emisiilor de carbon vor deveni mai scumpe.

Toate aceste elemente ajung, în cele din urmă, în prețul final al locuințelor noi.

În aceste condiții, cumpărarea sau construirea unei case devine o provocare financiară tot mai mare. Scumpirea materialelor, dependența de importuri, costurile energiei și standardele mai stricte de construcție au transformat piața într-una semnificativ mai costisitoare decât în urmă cu un deceniu.