Boala Raynaud – cunoscută și ca fenomenul Raynaud – reprezintă o reacție exagerată a vaselor mici de sânge la frig sau la situații de stres. Cel mai des sunt afectate degetele de la mâini și picioare, dar episoadele pot apărea și la nivelul nasului, urechilor, buzelor sau mameloanelor. În timpul unui atac, vasele de sânge se strâng brusc (vasospasm), ceea ce reduce circulația și produce schimbări vizibile de culoare și senzații intense. Pentru unele persoane manifestările sunt rare și trecătoare, însă pentru altele pot deveni frecvente și deranjante, iar în cazuri izolate pot duce la răni sau infecții.
Ce este Raynaud și cum apar episoadele
La persoanele cu Raynaud, reacția normală a corpului la frig este amplificată. Vasele de sânge se contractă brusc, iar circulația către piele scade. Urmează o succesiune tipică de culori:
alb – când nu mai ajunge sânge în zonă,
albastru – din cauza lipsei de oxigen,
roșu – la revenirea circulației, însoțită de încălzire, durere, furnicături sau pulsații.
Pe durata unui episod, pot apărea senzație intensă de rece, amorțeală, înțepături sau ușoară umflare. Crizele durează în general între 10 și 15 minute, dar pot varia. Pe lângă extremități, unele persoane acuză simptome și la nivelul nasului, urechilor sau mameloanelor – mai ales în perioada de alăptare.
Există două tipuri:
Raynaud primar, cel mai frecvent, fără o boală asociată și care debutează adesea între 15 și 30 de ani.
Raynaud secundar, legat de afecțiuni precum sclerodermia, lupusul sau de expuneri profesionale (vibrații, frig). Fumatul și anumite medicamente vasoconstrictoare pot agrava episoadele.
Semnele specifice ale fenomenului Raynaud
Schimbarea treptată a culorii pielii: alb → albastru → roșu.
Afectarea repetată a acelorași degete la fiecare episod.
Crize declanșate de gesturi banale: deschiderea congelatorului, spălatul în apă rece, ținerea unei băuturi cu gheață, expunerea la aer condiționat.
Durere, furnicături sau pulsații intense când circulația revine.
În forme severe: mici ulcerații la vârfurile degetelor.
Ce să faci în timpul unei crize
Intră într-un spațiu cald și încălzește zona treptat (nu direct cu apă fierbinte).
Mișcă energic degetele, fă rotații ample cu brațele sau ține mâinile sub axile câteva minute.
Masează delicat zona pentru a stimula circulația.
Cum reduci frecvența episoadelor
Poartă haine și mănuși groase, eventual în două straturi; optează pentru șosete termo.
Evită expunerea bruscă la frig și jeturile de aer rece.
Renunță la fumat – nicotina îngustează suplimentar vasele de sânge.
Controlează stresul prin respirație, sport, relaxare sau biofeedback.
Discută cu medicul dacă simptomele s-au agravat în urma unor medicamente (ex: decongestionante).
Când este necesar un consult medical
Solicită evaluare de specialitate dacă:
simptomele apar după vârsta de 35 de ani,
episoadele sunt frecvente sau severe,
apar răni la nivelul pielii,
sunt prezente și alte simptome (oboseală, dureri articulare, erupții).
Medicul poate recomanda investigații precum capilaroscopia sau analize pentru identificarea unei forme secundare. În cazurile care necesită tratament, se pot prescrie vasodilatatoare sau alte terapii menite să reducă intensitatea și frecvența episoadelor.
Pentru confortul zilnic, este util să ai la îndemână plicuri termice reutilizabile, mănuși subțiri de bază purtate sub cele groase și să încălzești în prealabil volanul sau obiectele metalice reci. Aceste gesturi simple pot preveni apariția crizelor.
Discussion about this post