Demența este principala cauză de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor vârstnice, afectând zeci de milioane de oameni la nivel global. În 2021, peste 57 de milioane de persoane trăiau cu o formă de demență, iar anual sunt raportate aproximativ 10 milioane de cazuri noi.
Deși prevenția este adesea asociată cu exerciții pentru memorie și activități intelectuale, un reputat neurochirurg atrage atenția asupra unui aspect surprinzător: sănătatea creierului este strâns legată de sănătatea picioarelor.
Ce este demența și cum evoluează
Demența nu reprezintă o boală unică, ci un termen general care descrie deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive. Sunt afectate memoria, orientarea, limbajul, capacitatea de învățare și desfășurarea activităților zilnice.
Cele mai frecvente forme includ:
- boala Alzheimer;
- demența vasculară;
- demența cu corpi Lewy.
Fiind o afecțiune degenerativă, simptomele se agravează treptat, influențând atât viața pacientului, cât și a familiei acestuia. Diagnosticarea timpurie, sprijinul apropiat și un stil de viață activ pot contribui la încetinirea evoluției bolii.
„Demența începe în picioare” – explicația specialistului
Dr. Arun L. Naik, neurochirurg format la All India Institute of Medical Sciences (AIIMS), a devenit cunoscut în mediul online după o afirmație care a stârnit numeroase discuții:
„Demența poate începe în picioarele tale, nu în creier.”
Potrivit medicului, inactivitatea fizică duce la slăbirea musculaturii membrelor inferioare, proces cunoscut sub numele de sarcopenie – pierderea masei musculare asociată îmbătrânirii.
Această slăbire nu afectează doar mobilitatea, ci și creierul. Mușchii activi eliberează factori neurotrofici, precum BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor), substanțe esențiale pentru protecția și regenerarea neuronilor, în special la nivelul hipocampului – zona responsabilă de memorie.
Legătura dintre ritmul mersului și declinul cognitiv
Cercetările susțin această ipoteză. Un studiu publicat în revista Neurology în 2020 a arătat că persoanele cu un ritm de mers mai lent prezintă, în medie, un volum cerebral mai redus și un risc crescut de declin cognitiv.
Mersul pe jos nu este doar o activitate fizică simplă. El presupune o coordonare complexă între:
- lobul frontal,
- cerebel,
- măduva spinării,
- sistemul proprioceptiv.
Această coordonare stimulează neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a crea și reorganiza conexiuni neuronale.
Cum poți reduce riscul de demență prin mișcare
Specialistul recomandă câteva obiceiuri accesibile, dar eficiente:
- Mers zilnic – minimum 30 de minute într-un ritm alert;
- Exerciții pentru echilibru – mers în linie dreaptă sau menținerea poziției într-un picior;
- Mers „dual-task” – combinarea mersului cu o activitate cognitivă, cum ar fi conversația sau calculele mentale;
- Exerciții de forță pentru picioare – pentru menținerea masei musculare;
- Reducerea sedentarismului – ridicarea de pe scaun și mișcare la fiecare oră.
Mesajul medicului este clar: dacă mobilitatea scade, creierul poate fi afectat în timp.
Nu este niciodată prea târziu
Un aspect important subliniat de specialist este că beneficiile mișcării apar chiar și atunci când activitatea fizică este începută mai târziu în viață. Persoanele care adoptă un stil de viață activ în jurul vârstei de 60 de ani pot reduce semnificativ riscul de demență.
În plus, o alimentație echilibrată, bogată în proteine, susține masa musculară și contribuie indirect la protejarea funcțiilor cognitive.
Creier sănătos prin mișcare constantă
Prevenirea demenței nu se limitează la exerciții mentale precum sudoku sau rebusuri. Activitatea fizică regulată joacă un rol esențial în menținerea sănătății creierului.
Mișcarea sprijină funcțiile cognitive, previne căderile și contribuie la menținerea independenței la vârste înaintate.
Concluzia specialiștilor este simplă: pentru un creier lucid și activ chiar și la 80 de ani, începe prin a avea grijă de mobilitatea ta. Picioarele antrenate pot însemna un creier mai puternic.
Discussion about this post