Debitul extrem de scăzut al Dunării pune presiune tot mai mare asupra Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Nivelul apei a ajuns la pragul de -230 de centimetri, valoare la care, potrivit procedurilor, Unitatea 2 trebuie să intre în procesul de oprire.

Autoritățile avertizează însă că cel mai grav scenariu ar fi afectarea pompelor care asigură răcirea reactorului. Într-o astfel de situație, oprirea instalației ar putea dura câteva luni, existând chiar posibilitatea ca perioada de indisponibilitate să ajungă la șase luni.

Unitatea 2 de la Cernavodă, la pragul critic

Situația hidrologică s-a deteriorat rapid în ultimele zile, în ciuda măsurilor luate pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către zona centralei.

Operațiunile realizate cu barje și lucrările de dragare au reușit inițial să crească nivelul apei cu câțiva centimetri și să prelungească funcționarea Unității 2. Efectul intervențiilor nu s-a menținut însă atât cât sperau autoritățile.

Marți, 11 august, Apele Române au anunțat atingerea pragului de -230 de centimetri la Cernavodă. Potrivit procedurilor, această valoare impune oprirea reactorului pentru protejarea instalațiilor.

Sorin Rândașu, director în cadrul Apelor Române, a precizat că nivelul Dunării a mai scăzut cu aproximativ șase centimetri în ultimele ore și că, în aceste condiții, intrarea Unității 2 în procedura de oprire este inevitabilă.

„În momentul de față pot să vă informez că la Cernavodă a fost atins din nefericire pragul de minus 230. Asta înseamnă că Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire”, a declarat acesta.

Potrivit estimărilor prezentate de oficial, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să se mențină în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august.

Debitul Dunării continuă să scadă

Una dintre principalele probleme este reprezentată de debitul extrem de redus al fluviului. La intrarea în România, în zona Baziaș, estimările indică aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, în timp ce la Porțile de Fier 1 și 2 debitul a coborât spre 1.370 de metri cubi pe secundă.

„Din datele pe care le am de la Porțile de Fier 1 și 2, deja se estimează sub 1.400 de metri cubi pe secundă, deci vorbim de 1.370, în condițiile în care fiecare metru cub pe secundă în momentul de față contează”, a explicat Sorin Rândașu.

Estimările autorităților au fost revizuite succesiv în ultimele zile. Dacă inițial se lua în calcul un debit de aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă în zona Călărași, ulterior prognoza a fost redusă la 1.700 de metri cubi, iar specialiștii estimează acum valori și mai mici.

În zona Brațului Bala, debitul ar putea ajunge la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă în zilele următoare. La Cernavodă, acest lucru ar însemna un debit de sub 300 de metri cubi pe secundă.

La bifurcația către Canalul Dunărea-Marea Neagră și centrala nucleară, măsurătorile indicau deja valori de aproximativ 300-305 metri cubi pe secundă. Specialiștii estimează că debitul ar putea coborî spre 280 de metri cubi pe secundă.

Potrivit Apelor Române, doar o parte din această cantitate de apă ajunge însă către centrală. Dacă debitul care ajunge efectiv în zona instalațiilor scade sub aproximativ 40-45 de metri cubi pe secundă, funcționarea centralei nu mai este posibilă.

Pompele de răcire, principalul punct de risc

Autoritățile încearcă să evite un scenariu mult mai grav decât oprirea preventivă a Unității 2: deteriorarea pompelor de răcire.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că intervențiile realizate cu barje au avut tocmai scopul de a câștiga timp și de a menține reactorul în funcțiune cât mai mult posibil.

Efectul operațiunilor s-a dovedit însă mai degrabă temporar. Potrivit oficialului, creșterea nivelului apei obținută în urma intervențiilor s-a menținut doar câteva ore până la aproximativ o zi și jumătate.

„Nu ne gândim ca la un show, pentru că este totuși o cheltuială. Era singura soluție văzută de specialiști pentru a încerca să prelungim durata de viață a Unității 2”, a precizat Cristian Bușoi.

Oficialii susțin că pompele de răcire nu vor fi puse în pericol. Dacă nivelul apei nu va mai permite funcționarea în condiții de siguranță, reactorul va fi oprit.

Problema devine mult mai serioasă dacă pompele sunt deteriorate. În acest caz, potrivit declarațiilor lui Bușoi, Unitatea 2 ar putea rămâne oprită până la șase luni.

„O deteriorare a pompelor poate însemna o oprire de câteva luni, până la șase luni. Evident că acest scenariu trebuie evitat”, a declarat secretarul de stat.

Ce soluții are România pentru energia pierdută

O eventuală oprire a Unității 2 nu înseamnă automat că România se va confrunta cu întreruperi de energie pentru populație.

Autoritățile au mai multe variante pentru compensarea producției pierdute. Printre acestea se numără repornirea grupului Rovinari 4, aflat în rezervă, creșterea moderată a producției Hidroelectrica și suplimentarea importurilor de energie.

În cazul hidrocentralelor, autoritățile trebuie însă să țină cont de nivelul redus al apei din lacurile de acumulare și de necesitatea păstrării rezervelor pentru sezonul rece.

În același timp, importurile reprezintă o altă soluție pentru echilibrarea sistemului energetic.

Cristian Bușoi a precizat că, în acest moment, nu există semnale privind un impact semnificativ asupra prețurilor plătite de consumatorii casnici.

„Pe furnizorii cu care majoritatea românilor au contract, în acest moment nu sunt semnale că există un impact semnificativ”, a afirmat acesta.

Limitarea consumului industrial, ultima soluție

Autoritățile iau în calcul și limitarea temporară a consumului de energie pentru marii consumatori industriali, însă măsura ar urma să fie aplicată doar dacă celelalte soluții disponibile nu vor fi suficiente.

Potrivit lui Cristian Bușoi, limitarea consumului ar reprezenta „ultimul resort” și ar putea fi activată doar în cazul în care România nu ar mai putea găsi suficientă energie pe piețele regionale.

În această situație, consumatorii industriali ar putea fi afectați înaintea consumatorilor casnici.

Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei pentru lucrările pe Dunăre

Pentru a încerca să mențină condițiile necesare funcționării centralei, autoritățile continuă lucrările de intervenție pe Dunăre.

Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea lucrărilor urgente de dragare în zonele Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu.

Intervențiile urmăresc îmbunătățirea circulației apei către zona centralei și prelungirea, pe cât posibil, a perioadei în care Unitatea 2 poate funcționa în condiții de siguranță.

Când ar putea crește din nou debitul Dunării

Potrivit estimărilor hidrologice prezentate de autorități, debitul Dunării la intrarea în România ar urma să rămână în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august.

O creștere mai importantă a nivelului și debitului este așteptată abia spre sfârșitul lunii, când sunt prognozate precipitații.

Până atunci, specialiștii monitorizează permanent situația și încearcă să mențină alimentarea cu apă a zonei Cernavodă, fără a pune în pericol instalațiile centralei.

Pentru moment, prioritatea autorităților este protejarea echipamentelor și evitarea deteriorării pompelor de răcire. Oprirea controlată a Unității 2 este considerată o măsură de siguranță, în timp ce afectarea sistemelor de răcire ar putea avea consecințe mult mai importante asupra perioadei în care reactorul ar putea reveni în funcțiune.