Traian Băsescu întâmpină, cel puțin pentru moment, un obstacol în demersurile juridice prin care încearcă să își recapete dreptul la o locuință de protocol, în calitate de fost președinte al României. Deși cadrul legal pare să îi fie favorabil, procedurile din instanță au fost puse pe pauză.
Privilegiile fostului șef al statului au fost retrase în martie 2022, după ce acesta a fost declarat definitiv colaborator al fostei Securități. Ulterior însă, Curtea Constituțională a României a decis că legea care a stat la baza retragerii drepturilor este neconstituțională. Cu toate acestea, efectele deciziei CCR nu se aplică automat în toate procesele deschise de Traian Băsescu.
Procesul cu RAAPPS, suspendat
La finalul anului trecut, Judecătoria Sectorului 1 nu a dat o soluție în procesul intentat de Traian Băsescu Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), prin care solicită atribuirea unei reședințe gratuite de la stat. Dosarul a fost suspendat în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale.
În primăvara anului 2022, RAAPPS l-a notificat pe fostul președinte să elibereze imobilul de protocol din strada Nikolai Gogol nr. 2, precum și biroul dintr-un imobil situat pe strada Mihai Eminescu. Tot atunci, Serviciul de Pază și Protecție i-a retras paza, autoturismul și aghiotantul, iar Administrația Prezidențială a suspendat plata indemnizației lunare și a salariului secretarului de la cabinetul său.
Ca reacție, Traian Băsescu a deschis trei acțiuni distincte în instanță, contestând toate aceste măsuri administrative și încercând să își recupereze drepturile pierdute.
De ce nu se reia judecata
În dosarul cu RAAPPS, Judecătoria Sectorului 1 a admis, la 2 august 2024, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii nr. 243/2021, care modificase Legea nr. 406/2001 referitoare la drepturile foștilor șefi de stat. Concret, a fost contestată sintagma care excludea de la aceste drepturi persoanele declarate colaboratori ai Securității.
Odată cu sesizarea CCR, instanța a decis suspendarea procesului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
După ce Curtea Constituțională s-a pronunțat, Traian Băsescu a solicitat, la finalul anului 2025, repunerea pe rol a cauzei. Cererea i-a fost însă respinsă, pe 23 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 motivând că decizia CCR invocată a fost pronunțată într-un alt dosar, nu în cel privind RAAPPS.
Instanța a decis astfel menținerea suspendării procesului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate aflate într-un dosar distinct pe rolul Curții Constituționale. Fostul președinte are posibilitatea de a ataca această decizie cu recurs.
Decizia CCR, utilă doar parțial
La 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a admis excepțiile ridicate de Traian Băsescu în procesul cu Serviciul de Pază și Protecție și a declarat neconstituțională, în ansamblu, Legea nr. 243/2021. CCR a invocat încălcarea principiului legalității, lipsa unor dispoziții tranzitorii și caracterul retroactiv al actului normativ.
Această hotărâre poate fi folosită direct doar în litigiul cu SPP. În ceea ce privește celelalte două procese – inclusiv cel cu RAAPPS – Traian Băsescu speră ca decizia Curții Constituționale să producă efecte și acolo, însă, deocamdată, procedurile rămân blocate.
Potrivit sursei citate, fostul președinte a fost reprezentat în fața Curții Constituționale de Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției și fost lider al Partidului Național Liberal.
Discussion about this post