Multe femei asociază automat durerea mamară cu cancerul, însă medicii subliniază că, în realitate, primul semn al cancerului mamar este adesea o formațiune nedureroasă apărută la nivelul sânului. Avertismentul vine din partea prof. dr. Alexandru Blidaru, reputat chirurg oncolog și ginecolog, care atrage atenția asupra confuziilor frecvente din rândul pacientelor.
„Cel mai des, debutul cancerului de sân se manifestă prin apariția unui nodul care nu doare”, explică profesorul.
De ce durerea la sân este, de obicei, o alarmă falsă
Contrar credinței populare, durerea nu reprezintă un simptom precoce al cancerului de sân. Experții explică faptul că acest tip de disconfort apare, de obicei, doar în stadii avansate ale bolii.
„Durerea mamară, care sperie multe femei, rareori are legătură cu cancerul în primele faze. În cancer, durerea apare aproape exclusiv atunci când tumora este avansată”, precizează prof. dr. Blidaru.
Această confuzie duce la două situații frecvente: femei alarmate fără motiv real și paciente fără dureri, dar la care investigațiile descoperă tumori.
Ce semne reale pot indica un cancer mamar în stadii incipiente
Pe lângă nodulul nedureros, există alte modificări subtile care pot ascunde debutul bolii:
- schimbări ale pielii sânului
- roșeață persistentă
- senzație de umflare sau căldură locală
- secreții mamelonare anormale
- retracția mamelonului
- noduli la nivel axilar
„Boala poate începe cu semne inflamatorii, modificări tegumentare sau scurgeri anormale, dar și cu o formațiune apărută la axilă”, explică medicul.
Tumora nu este întotdeauna palpabilă în stadiile timpurii
Un detaliu important: în primele etape, cancerul de sân nu întotdeauna se simte la palpare. Multe tumori mici sunt depistate exclusiv prin investigații imagistice.
În stadiul I, când tumora are sub 2 cm, rata de supraviețuire este excelentă:
- peste 95% la 5 ani
- aproximativ 90% la 10 ani
Mamografia și ecografia pot identifica leziuni de ordinul milimetrilor, unele aflate încă în stare preinvazivă.
Screeningul regulat poate face diferența între tratament eficient și diagnostic tardiv
Prof. dr. Blidaru subliniază importanța investigațiilor anuale:
- ecografie mamară: o dată pe an
- mamografie: la fiecare 12–18 luni după vârsta de 40–45 de ani
- ecografie abdominală: anual
- test Babeș-Papanicolau: anual
Aceste controale pot detecta modificări care salvează vieți.
Cum se face corect autopalparea sânilor
Autopalparea nu înlocuiește consultul medical, dar ajută la observarea schimbărilor de la o lună la alta.
Când se face autopalparea:
- la 5–7 zile după menstruație
- în aceeași zi a fiecărei luni
- la menopauză: într-o zi fixă, ușor de reținut
Pașii corecți:
- observați sânii în oglindă
- palpați cu vârful degetelor prin mișcări circulare, radiale și verticale
- palpați zona axilară
- comprimați ușor mamelonul pentru a verifica eventuale secreții
Semne care necesită consult medical imediat:
- modificări de formă sau dimensiune
- roșeață sau iritații
- aspect de „coajă de portocală”
- zone retrase sau încrețite ale pielii
- mamelon retras
- secreții galbene, apoase sau cu sânge
De ce este esențial diagnosticul precoce
Cancerul de sân depistat devreme este, în majoritatea cazurilor, tratabil. Problema apare atunci când femeile se bazează pe durere ca semnal, în condițiile în care aceasta lipsește adesea la început.
Ecografia și mamografia sunt esențiale chiar și în absența simptomelor.
Cât de răspândit este cancerul de sân
Cancerul mamar rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei. Datele globale arată:
- peste 2,3 milioane de cazuri diagnosticate anual
- peste 680.000 de decese la nivel mondial
La ce vârstă crește riscul cel mai mult
Probabilitatea de apariție a cancerului mamar crește după 40 de ani, însă boala poate apărea și la femei tinere. Aproximativ 20% dintre cazuri sunt diagnosticate la paciente sub 50 de ani.
Factorii de risc importanți:
- antecedente familiale
- mutații BRCA1 și BRCA2
- menstruație precoce sau menopauză tardivă
- lipsa sarcinilor sau prima sarcină după 30 de ani
- obezitate după menopauză
- consum regulat de alcool
Durerea ciclică vs. durerea suspectă: cum le deosebești
Durerea legată de ciclul menstrual este:
- bilaterală
- difuză
- frecvent benignă
Durerea care necesită consult medical apare atunci când:
- se manifestă brusc, fără legătură cu menstruația
- este localizată într-un punct fix
- se asociază cu modificări ale pielii
- este însoțită de secreții mamelonare
Ce poate evidenția mamografia înainte de simptome
Mamografia modernă detectează:
- microcalcificări suspecte
- leziuni sub 5 mm
- deformări ale structurii sânului
- modificări ale ductelor mamare
Studiile internaționale arată că screeningul mamografic reduce mortalitatea cu 30–40% la femeile între 50–69 de ani.
De ce multe femei evită controlul medical
Cauze frecvente ale întârzierii prezentării la medic:
- teama de diagnostic
- credința că „dacă nu mă doare, nu e nimic”
- lipsa programelor de screening
Acest comportament duce la numeroase cazuri descoperite tardiv.
Ecografia vs. mamografia: roluri diferite, nu excluzive
Ecografia:
- ideală pentru femeile tinere, cu sâni densi
- diferențiază chisturile de tumorile solide
- vine în completarea mamografiei
Mamografia:
- investigația standard după 40–45 de ani
- depistează leziuni prea mici pentru a fi palpate
Când este recomandat testul genetic BRCA
Testarea genetică devine importantă dacă:
- există două sau mai multe rude cu cancer de sân
- au apărut cazuri înainte de 40 de ani
- există asociere cu cancer ovarian
- există cancer mamar bilateral
Identificarea mutațiilor permite o monitorizare mult mai strictă și strategii personalizate de prevenție.

Discussion about this post