Reforma pensiilor, restructurarea sistemului bugetar și reducerea deficitului – acestea sunt doar câteva dintre provocările majore cu care se confruntă noul președinte al României, Nicușor Dan. Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames, mandatul său ar putea deveni cel mai greu din istoria recentă a țării, pe fondul dezechilibrelor bugetare și al instabilității fiscale.
România, în pericol de a deveni o economie „junk”
Investitorii străini privesc cu îngrijorare spre România, care se află la un pas de a fi retrogradată la statutul de țară cu risc ridicat pentru investiții. Nu mediul de afaceri este vinovat pentru această situație, ci lipsa reformelor și managementul defectuos al fondurilor publice.
Nicușor Dan preia conducerea într-un moment în care deficitul bugetar a ajuns la un nivel critic, comparabil cu cel al țărilor aflate în conflicte armate. În acest context, semnalul transmis prin numirea sa este unul al schimbării și al responsabilității.
Prioritatea zero: reducerea deficitului bugetar
Potrivit economistului Adrian Negrescu, managerul Frames, primul pas important va fi respectarea angajamentului față de Uniunea Europeană privind scăderea deficitului bugetar la 7% în 2025. Aceasta este o condiție esențială pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali.
„România are nevoie de dovada unei guvernări eficiente și responsabile. Programul de guvernare va arăta dacă administrația condusă de Nicușor Dan este pregătită să reducă risipa și să susțină economia reală”, a declarat Negrescu.
Evitarea majorării taxelor – o soluție de bun-simț
Creșterea taxelor ar putea avea un efect devastator asupra mediului privat. În prezent, peste 170.000 de firme care susțin sute de mii de locuri de muncă se află într-o situație de risc. Analiștii avertizează că o presiune fiscală suplimentară ar putea declanșa un efect de domino în economie, cu închideri în lanț ale companiilor.
În acest sens, experții recomandă ca majorarea TVA, a accizelor și a altor impozite să fie o opțiune de ultim resort. În schimb, guvernul ar trebui să caute alternative prin creșterea eficienței colectării și reducerea cheltuielilor nejustificate.
Reformarea administrației publice și a salarizării bugetarilor
Un punct-cheie pe agenda noii administrații este reforma sistemului public. Cu peste 180 de miliarde de lei cheltuiți anual pentru salariile bugetarilor, România nu își mai permite o administrație supradimensionată, ineficientă și lipsită de criterii clare de performanță.
Reforma sistemului de salarizare trebuie să vină la pachet cu o reorganizare administrativă modernă, adaptată realităților sociale și economice actuale. „Este nevoie de o arhitectură instituțională care să răspundă nevoilor populației și să susțină dezvoltarea regională”, afirmă Negrescu.
Un nou model de investiții publice
Investițiile făcute în ultimii ani de către stat au fost adesea ineficiente, orientate către proiecte fără impact real în economie. În locul stadioanelor costisitoare și al rețelelor de gaz din localități fără populație, noul guvern trebuie să prioritizeze infrastructura, energia și serviciile sociale.
„PNRR-ul trebuie utilizat inteligent, concentrându-ne pe dezvoltare economică sustenabilă și modernizarea serviciilor publice esențiale”, adaugă Negrescu.
Reforma fiscală: eliminarea birocrației și susținerea afacerilor
În domeniul fiscal, sunt necesare măsuri clare pentru susținerea antreprenoriatului. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxelor discriminatorii este esențială pentru crearea unui mediu economic predictibil. Totodată, reforma ANAF și digitalizarea reală a sistemului fiscal trebuie să devină priorități.
Reforma pensiilor și a pieței muncii – o urgență națională
Un alt domeniu critic este sistemul de pensii, aflat deja sub presiune. În următorii ani, peste 1,3 milioane de români din generația „decrețeilor” vor ieși la pensie. În absența unei reforme reale, deficitul de la bugetul de pensii va deveni imposibil de susținut.
Soluția, potrivit analiștilor, constă în reducerea taxelor pe muncă, încurajarea activităților multiple și regândirea modului în care sunt taxate veniturile. Totodată, extinderea sistemului de bonuri de masă poate contribui la creșterea transparenței în economie.
România are nevoie de un nou parteneriat public-privat
Pentru ca toate aceste reforme să devină realitate, este esențială colaborarea între stat și mediul de afaceri. Implicarea experților din sectorul privat în elaborarea politicilor publice, precum și crearea unui cadru legislativ predictibil și eficient, vor juca un rol decisiv.
„Trebuie să construim un ecosistem de investiții care să susțină inovația, performanța și dezvoltarea locală. Fondurile de investiții pot deveni o alternativă reală la finanțarea bancară, dacă legislația va permite acest lucru”, conchide Adrian Negrescu.
